Dulce intuneric

Depresia e ca o furtuna.

Incepe incet,

Mancandu-te incet,

Apoi devine mai puternica,

Si provoaca mai multe distrugeri.

Apoi se opreste,

Si tu crezi ca esti mai bine,

Ca totul e mai ok.

Ca si cum e sigur sa iesi afara acum,

Si sa te bucuri de lucrurile bune pe care viata le ofera

Ca lumina de dupa furtuna.

Si apoi, de nicaieri,

Te loveste din nou,

Trantindu-te,

Ma tare decat inainte,

Pana cand nu mai esti.

Te inghite,

Iti incetoseaza vederea.

Deci nu mai poti vedea

Cat de aproape de sfarsit esti.

Si multi nu reusesc sa iasa,

Gandindu-se ca singurul mod

De a opri furtuna,

E sa se termine pe ei.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s